65% dintre femeile care au avut un job cu normă întreagă în perioada pandemiei s-au confruntat, paradoxal, cu mai multe responsabilități casnice și 33% cu un volum mai mare de muncă, arată un studiu Deloitte la care au participat aproximativ 400 de femei din nouă țări, la nivel global. Dintre femeile participante la studiu, majoritatea sunt căsătorite și au cel puțin un copil.
Aproximativ 82% din respondenții studiului au declarat că rutina zilnică le-a fost perturbată de criza pandemică. 70% dintre femeile chestionate sunt, de asemenea, îngrijorate cu privire la impactul pe care schimbările resimțite profund în ultimul an le-ar putea afecta șansele de a avansa în carieră. Din acest motiv, majoritatea participantelor la studiu simt nevoia de a fi mai mult la muncă, de a fi tot timpul „disponibile la muncă”. În această categorie se includ, conform sondajului, 53% dintre femeile care nu au responsabilități față de alte persoane și un procent ridicat de 44% chiar și printre cele care au astfel de sarcini.
Se ridică întrebarea dacă angajatorii din România sunt dispuși să caute soluții pentru a răspunde dificultăților cu care se confruntă femeile în această perioadă ? Evident, depinde de angajator și de politica sa de HR. De la companii multinaționale la start-up-uri, până la urmă fiecare manager își gândește propriul plan de HR în funcție de obiectivele de business pe termen mediu și lung. De cele mai multe ori, deși empatia umană are un rol important în toate relațiile sociale, cifrele „dictează”, iar până la urmă productivitatea unui angajat se contabilizează în „rezultate” concrete.
Reorientarea profesională în business-ul post-pandemie
Ce poate să facă, în acest caz, angajatul și, în mod special angajatul femeie? În primul rând, se recomandă o auto-evaluare exactă și „la rece” a capacităților profesionale reale, concrete ale unei persoane, dincolo de diplome și recomandări. Parafrazând, este greu să fii soprană la operă dacă nu ai voce, oricâte lecții de canto ai urma.
Este bine ca un viitor angajat, un candidat pentru un job să se intereseze cât mai mult de firma în care ar vrea să lucreze sau de domeniul spre care vrea să se reprofileze. În general, candidații români se tem să fie prea iscoditori despre o companie sau o echipă în care ar vrea să intre, iar de multe ori ajung să constate că s-au trezit prinși în job-ul nepotrivit pentru ei sau nu au făcut față pe termen lung sarcinilor de serviciu. Atunci intervine dureroasa „trezire la realitate” și, din păcate, se pot instaura chiar complexe adânci de nesiguranță, lipsă de încredere în sine profesională sau, mai rău, depresie. Un vechi proverb românesc spune „decât codaș la oraș, mai bine-n satul tău fruntaș”. Evident, acest lucru nu înseamnă să te sperii de noutate, cum ar fi, spre exemplu, evoluția rapidă a tehnicii, ci să te axezi pe valorificarea la maximum a potențialului tău natural, a calităților profesionale pe care le ai deja, precum și pe dobândirea de skill-uri noi, care să te ajute să progresezi cu adevărat în domeniile care ți se potrivesc.