I. CADRUL LEGAL
II. POSIBILE FORMULARI & EXEMPLE RECENTE
III. CONCLUZII & RECOMANDARI
I. Cadrul legal
A. Pentru media scrisa (print si online), bloguri, conturi publice de social media – nu exista un cadru legal specific. Se poate face referire doar la Constitutia Romaniei, daca este cazul.
B. Pentru TV si Radio (audiovizual) – ne putem raporta la Legea nr. 504 din 11 iulie 2002, Legea audiovizualului, cunoscuta si drept Codul de reglementare a conținutului audiovizualului, la care se adauga Decizia CNA Nr. 220 din 24 februarie 2011.
A. Pentru media scrisa (print si online), precum si pentru bloggeri sau cei care publica informatii pe un cont PUBLIC de social media:
Conform art. 30 alin. 1 din Constituția României “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.”
De asemenea, alin. 6 al aceluiași articol prevede faptul că “Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.”
Alin.(8) al aceluiași articol din Constituție prevede: “Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.”
Mai departe, articolul 31, alin. 4 din Constitutie spune: “Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.”
B. Pentru TV si Radio (audiovizual)
Dispozițiile art. 49 din Decizia 220/2011 prevăd faptul că “Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replică.”
Art. 50 (1): “Dreptul la replică nu poate fi solicitat: a) pentru opinii şi judecăţi de valoare exprimate sau pentru a emite opinii şi judecăţi de valoare; b) în situaţia în care radiodifuzorii au respectat principiul audiatur et altera pars; c) în situaţia în care se solicită replica la replică; d) în cazul în care radiodifuzorul răspunde acuzaţiilor unei persoane, cu condiţia să nu afecteze drepturile sau interesele legitime ale unui terţ.”
Art. 51 din Decizia 220/2011 statuează că, “(1)Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor informaţii eronate beneficiază de dreptul la rectificare. (2)Rectificarea nu poate fi solicitată în cazul în care eroarea nu este evidentă şi semnificativă.”
Art. 52
(1) Persoana care se consideră lezată de prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate sau informaţii eronate, denumită în continuare solicitant, poate cere radiodifuzorului, în termen de cel mult 15 zile de la data difuzării acestuia, revizionarea sau reaudierea programului în cauză.
(2) Radiodifuzorul are obligaţia de a asigura accesul la revizionarea ori la reaudierea programului în termen de 24 de ore de la data primirii unei solicitări scrise, fie direct, la sediul radiodifuzorului, fie indirect, prin înmânarea unei copii video sau audio, după caz.
Art. 53 (1) În termen de cel mult 15 zile de la data difuzării emisiunii în care s-a produs lezarea, solicitantul unui drept la replică sau la rectificare va transmite în scris, la sediul postului care a difuzat programul incriminat, o cerere care va conţine, după caz, următoarele: a) numele şi adresa acestuia, numărul de telefon sau coordonatele oricărui alt mijloc care să facă posibilă contactarea sa rapidă şi eficientă; b) denumirea emisiunii şi data difuzării; c) faptele neadevărate pentru care se solicită dreptul la replică sau informaţiile eronate pentru care se solicită rectificarea; d) motivarea cererii; e) textul replicii, care trebuie să se refere numai la faptele neadevărate contestate.
Art. 54
(1) Cererea de drept la replică/rectificare va fi înregistrată de radiodifuzor, cu precizarea datei şi orei primirii, iar solicitantului i se va înmâna o dovadă scrisă în acest sens.
(2) În cazul în care radiodifuzorul refuză să înregistreze cererea, solicitantul se poate adresa direct Consiliului Naţional al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliul, în termen de cel mult 30 de zile de la data difuzării programului care a produs lezarea.
Art. 55
(1) Radiodifuzorul poate refuza exercitarea dreptului la replică sau la rectificare în următoarele situaţii: a) cererea nu a fost trimisă în termenul şi în condiţiile prevăzute la art. 53; b) radiodifuzorul deţine dovezi care probează adevărul faptelor prezentate sau, după caz, este îndeplinită una dintre condiţiile prevăzute la art. 50 şi art. 51 alin. (2); c) lungimea textului replicii depăşeşte cu mult necesarul dreptului la replică şi persoana lezată nu acceptă scurtarea textului.
Art. 56
(1) În termen de două zile de la primirea cererii, radiodifuzorul este obligat să comunice, în scris, solicitantului fie ziua şi ora difuzării dreptului la replică sau a rectificării, fie motivul refuzului.
(2) Refuzul motivat va preciza în mod obligatoriu posibilitatea solicitantului de a se adresa Consiliului în termen de cel mult 30 de zile de la data difuzării programului care a produs lezarea.
Art. 57
(1) Dreptul la replică va fi difuzat gratuit, fără comentarii ale radiodifuzorului, în termen de maximum 3 zile de la data aprobării cererii, în aceleaşi condiţii în care drepturile sau interesele legitime ale persoanei au fost lezate: în cadrul aceluiaşi interval orar, al aceleiaşi emisiuni, în limitele aceleiaşi durate şi cu precizarea emisiunii în care s-a produs lezarea.
(2) Dacă următoarea ediţie a emisiunii în care s-a produs lezarea este programată într-un termen mai lung de 7 zile, calculat de la data aprobării cererii, dreptul la replică se difuzează în maximum 3 zile de la această dată, în acelaşi interval orar şi cu precizarea emisiunii în care s-a produs lezarea.
(3) Dreptul la replică se exercită fie prin difuzarea pe post a intervenţiei directe a persoanei lezate, fie prin difuzarea unei înregistrări realizate de radiodifuzor sau de solicitant; înregistrarea realizată de solicitant trebuie să corespundă standardelor tehnice utilizate de radiodifuzor.
(4) În situaţia în care solicitantul este de acord, dreptul la replică poate fi difuzat şi sub forma unui text scris.
Art. 58 (1) Dreptul la rectificare se exercită prin difuzarea gratuită pe post, în termen de maximum 3 zile de la data aprobării cererii, în acelaşi interval orar, a unor precizări prin care radiodifuzorul corectează informaţiile eronate care au produs lezarea, menţionând emisiunea în care au fost prezentate informaţiile eronate şi data difuzării ei. (2) Forma rectificării trebuie convenită în prealabil cu persoana lezată.
II. POSIBILE FORMULARI & EXEMPLE RECENTE
Din articolele tip DREPT LA REPLICA publicate in ultimii 5 ani am selectat cateva exemple ce merita a fi luate in considerare din mai multe puncte de vedere:
- Modalitatile de formulare din punct de vedere juridic (realizate cu sprijinul unor avocati cu renume),
- Modalitatile de formulare diplomatica cu scopul consolidarii respectului reciproc si al mentinerii unei relatii bune cu acea publicatie in continuare,
- Pregatirea profesionala a celor care au trimis dreptul la replica (ex. Reprezentanti DNA, Reprez. Ministerul Educatiei).
Exemplul A:
“Atragem atentia asupra faptului ca libertatea de informare a presei nu reprezinta un drept nelimitat ci, dimpotriva, presupune responsabilitate.
In momentul in care informarea cuprinde elemente false, denigratoare si de natura a incita la ura si la nerespectarea prezumtiei de nevinovatie, se naște dreptul persoanei prejudiciate de a solicita tragerea la raspundere a celor care savarsesc asemenea fapte.
Desi intelegem rolul presei intr-o societate democratica, maniera in care au fost relatate aspecte in Iegatura cu situatia …… este una neconcordanta cu realitatea, pervertindu-se tocmai rolul anterior amintit.
Astfel, fara a raspunde in mod punctual tuturor informatiilor false prezentate, facem doar unele precizari…”
https://www.capital.ro/drept-la-replica-avocatul-lui-mario-iorgulescu-aduce-lamuriri-importante-in-caz.html
Exemplul B:
“Prima observație care se impune a fi făcută este chiar titlul articolului, deși în esență corect, este tendențios și poate induce în eroare cititorii.
……
Vă asigurăm de considerația și deschiderea noastră pentru publicația G4Media și cititorii săi, astfel că vă stăm la dispoziție pentru orice alte lămuriri atât în ce privește prezenta speță, cât și alte materiale.”
https://www.g4media.ro/drept-la-replica-24.html
Exemplul C:
“În vederea unei corecte informări a publicului, referitor la articolul apărut în edițiile print si/sau online ale cotidianului …… din data de ….., cu titlul……, autor……., ținând cont de prevederile legale, compania …….solicită publicarea următorului Drept la replică:
…..
În concluzie, considerăm că atât titlul materialului de presă la adresa căruia solicităm publicarea dreptului la replică, cât și informațiile prezentate în cuprinsul acestuia sunt tendențioase, nedocumentate și de natură a induce în eroare cititorii.
Vă stăm la dispoziție pentru orice informații pe acest subiect și vă rugăm, ori de câte ori situația o impune, să solicitați și punctul de vedere al companiei noastre, potrivit regulilor/cutumelor deontologice.”
https://www.edu.ro/drept-la-replică-solicitat-cotidianului-românia-liberă
Exemplul D:
„La data de …., postul de televiziune …… a abordat subiectul ……… promovând următorul mesaj…… .
Stirea a fost publicată în cadrul emisiunii ……. de la ora ….. și postată pe site-ul ……. la acest link:
Informațiile difuzate au fost preluate și de alte canale media.
Realizatorul ……. a făcut, în cadrul emisiunii, mai multe afirmații, fără a fi susținute de probe, care ar putea să inducă panică în rândul …….
Afirmatiile acestuia sunt:…..
Redacția ………. nu a solicitat niciun punct de vedere asupra acestui subiect înaintea publicării acestor informații, consecința directă fiind dezinformarea opiniei publice.”
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/drept-la-replica-din-partea-primarului-sectorului-1-clotilde-armand-1497917
Exemplul E:
Greenpeace a dat un drept la replica Ministrului Economiei, dupa ce Virgil Popescu a postat pe Facebook un mesaj cu privire la aceasta organizatie.
Domnule ministru, ne exprimăm consternarea că un ministru european, în secolul 21, plătit din bani publici, deci din buzunarele tuturor românilor, așteaptă soluții de la societatea civilă pentru a-și executa mandatul. Rolul dumneavoastră care mai este, în aceste condiții?
Aveți responsabilitatea de a găsi soluții pentru probleme cetățenilor și a le reprezenta cât se poate de atent interesele.
Așadar, care sunt măsurile concrete pe care le propuneți pentru a asigura în zonele miniere o tranziție justă, care să ofere acestor comunități șansa unei vieți decente?
Declinul și lipsa de rentabilitate a cărbunelui nu sunt noutăți, de aceea am dori să aflăm care este viziunea dumneavoastră pentru această problemă, în afară de a arunca, de ani buni, banii noștri pe poluare, într-o industrie moartă, care asigură doar 20% din necesarul energetic și ține captive comunitățile miniere în sărăcie.
Înainte de acțiunea noastră din fața ministerului pe care îl conduceți, împreună cu 5000 de oameni, v-am propus câteva soluții.
V-am transmis aceste direcții de acțiune acum câteva săptămâni și, până acum, nu am primit niciun răspuns din partea dvs.
În aproape toate țările din Uniunea Europeană, problema renunțării la cărbune este tratată cu seriozitate, iar omologii dvs., împreună cu autoritățile centrale, lucrează la planuri realiste pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic, înlocuirea acestuia cu noi capacități de energie regenerabilă și, bineînțeles, caută soluții și accesează finanțări europene pentru diversificarea economică a regiunilor miniere, adică locuri de muncă pentru comunitățile afectate. Dvs. ce faceți?
Are România un plan de renunțare la cărbune? Are o strategie pentru accesarea finanțărilor europene disponibile? Ce viziune aveți pentru susținerea energiei regenerabile? Până acum ați tratat cu maximă iresponsabilitate situația Complexul Energetic Oltenia, periclitând șansele companiei de a se reorganiza cu adevărat și de a proteja în mod real oamenii afectați.”
https://www.greenpeace.org/romania/articol/5865/drept-la-replica-greenpeace-pentru-ministrul-energiei-domnul-virgil-popescu/
Exemplul F:
Bogdan Chireac, jurnalist cu 30 de ani de experienta + proprietar al unui trust mai mic de presa ce include DCnews, DCBusiness, DCMedical, adreseaza publicatiei G4media un drept la replica.
In prima parte – face referire la cadrul legal aplicabil dreptului la replica. Si apoi continua:
“În primul rând apreciem că, toată ideea acestui articol este greșită, acesta neavând nimic în comun cu ceea ce publicația dumneavoastră și-a asumat să ofere publicului, adică……. (si insiruie informatii cheie din descrierea publicatiei G4media)
Așa cum este formulat paragraful respectiv, lasă loc de interpretări, în sensul că ……
Prin urmare vă solicităm să eliminați articolul de pe publicația dumneavoastră întrucât acesta lezează dreptul la demnitate, onoare, viaţa particulară și dreptul la propria imagine ale domnului Bogdan Chirieac, contrar principiilor constituționale.”
https://www.g4media.ro/drept-la-replica-3.html
Exemplul G:
“AUTO CAR își rezervă dreptul de a utiliza toate instrumentele juridice puse la dispoziția sa de legislația în vigoare cu privire la vehicularea, în spațiul public, de date sau informații nereale de natură a afecta reputația și activitatea comercială a grupului, care are o activitate neîntreruptă de mai bine de 20 de ani, perioadă în care și-a consolidat reputația atât în privința calității lucrărilor de reparație efectuate, cât și în privința corectitudinii practicilor comerciale.”
https://www.g4media.ro/drept-la-replica-21.html
III. CONCLUZII & RECOMANDARI
- Mai intai, analizam cu atentie atat faptele descrise intr-un articol cat si gradul de tendentiozitate si intelesurile multiple ale opiniilor si faptelor prezentate.
- Daca ajungem la concluzia ca a actiona prin solicitarea unui drept la replica genereaza mai multe beneficii decat neajunsuri, mergem mai departe si redactam textul.
- Daca avem posibilitatea de a verifica textul si cu reprezentantii juridici ai companiei, este bine sa o facem.
- Varianta finala a textului este insa responsabilitatea reprezentantului legal al companiei.
- Este benefic ca textul sa fie foarte bine structurat:
o Se incepe cu informatii despre articolul / materialul publicat: cand, unde, la ce ora, titlu, autor, preluari, etc.
o Luam in calcul un limbaj / o formulare respectuoasa, diplomatica, simpla, concreta, convingatoare, nu doar corecta din punct de vedere juridic.
o Se exprima dorinta noastra de a asigura o informare corecta.
o Se specifica cadrul legal in baza caruia solicitam dreptul la replica.
o Fiecare argument pe care dorim sa il dezbatem sa fie numerotat.
o Daca articolul este o greseala monumentala – cerem eliminarea articolului cu totul din mediul online. In caz contrar, solicitam doar publicarea dreptului nostru la replica.
o Formulam o incheiere pe cat de ferma pe atat de diplomatica, ce are scopul de a ne asigura publicarea punctului nostru de vedere si totodata de a mentine o relatie profesionala bazata pe respect.
Desigur ca solicitarea publicarii dreptului la replica ar trebui sa aiba loc dupa incercarea de a aborda in mod direct telefonic sau in scris persoane cu responsabilitati manageriale carora le solicitam in mod informal corectarea articolului initial sau eliminarea integrala a acestuia de pe site-ul respectiv.